18 mai 2024

Sindromul pseudobulbar (PBA) este o afectiune atipica ce provoaca episoade involuntare, care nu sunt controlate, de ras si de plans. Nu exista nicio legatura intre crizele de ras sau plans si sentimentele pe care le avem. De cele mai multe ori problemele neurologice sau socuri, lovituri la nivelul capului, creierului pot duce la astfel de episoade, sunt foarte greu de controlat si apar in situatii cand nu e nimic de ras sau de plans, avand intensitate mult mai mare si durata mai mare decat rasul si plansul obisnuit. Tratamente exista, insa ele trebuie administrate inca de la primele simptome ca sa fie eficiente.

De la inceput trebuie stiut faptul ca sindromul pseudobulbar duce rapid la anxietate, jena, teama, la izolare sociala si evitarea oricaror interactiuni. Ca sa iti faci o idee despre cat de des este intalnit acest sindrom iti spunem ca in SUA peste 2 milioane din cei 7+ milioane de cetateni americani au fost diagnosticati cu aceasta afectiune ciudata, dar de cele mai multe ori boala e diagnosticata gresit si ajungi la medic prea tarziu.

Daca discutam despre categoriile de varsta afectate, sindromul pseudobulbar este intalnit la copii si adulti care au deja probleme neurologice. Problemele neurologice pot fi: scleroza laterala amiotrofica, socuri, rani la nivelul capului care afecteaza si creierul, scleroza multipla.

E o intreaga discutie in randul specialistilor si medicilor daca sa catalogheze sau nu afectiunea ca boala psihica. Dupa unii ar fi o afectiune psihiatrica de vreme ce observi modificari la nivelul emotiilor si schimbari de stare. Dar pentru ca e o problema la „circuitele” din creier si afectiunea tine mai degraba de latura neurologica, sindromul pseudobulbar este catalogat intr-un final ca sindrom neuropsihiatric. Cu alte cuvinte avem o boala a creierului care e insotita si de disfunctii la nivelul emotional.

Simptomatologia sindromului pseudobulbar poate fi inteleasa corect doar daca avem o diferentiere clara intre dispozitie si ceea ce presupune sindromul. Dispozitia e o experienta subiectiva ce are in centrul sau o emotie, discutam despre furie, fericire, tristete. Sindromul pseudobulbar presupune o expunere vizibila a emotiei pe care o pot vedea toti cei din jur, zambet, ras, plans greu de controlat. Simptomul principal al bolii este, asadar, plansul sau rasul puternic, care nu poate fi oprit, controlat, manifestarile nu au legatura cu ce simti si cu intensitatea dispozitiei.

Razi si plangi cand te astepti mai putin, nu ai control asupra celor doua manifestari, apar din senin, chiar daca esti in situatii care nu iti trezesc nicio emotie. De multe ori aceste simptome sunt insotite de furie puternica si de frustrari. Pe langa aceste simptome se adauga si simptomatologia asociata bolii neurologice ce precede sindromul pseudobulbar.

Cauzele exacte ale declansarii simptomelor sindromului pseudobulbar sunt necunoscute. Dupa unii medici ar fi vorba de niste schimbari neurologice la nivelul creierului, mai ales in zonele care sunt raspunzatoare de controlul emotiilor. Care ar fi toate bolile ce pot duce la un moment dat la aparitia sindromului? Boala Lou Gehrig, scleroza multipla, boala Alzheimer si alte forme de dementa, AVC, boala Parkinson, tumorile de la nivelul creierului, epilepsia, boala Wilson.

Zona afectata cel mai tare de sindrom este cerebelul, care monitorizeaza raspunsul emotional. Sunt si niste neurotransmitatori care joaca un rol important in declansarea bolii: serotonina, norefedrina, dopamina, glutamatul, acetilcolina.

Diagnosticarea sindromului pseudobulbar este dificila. De multe ori avem diagnostic pus pentru schimbari de dispozitie, depresie, tulburare bipolara. Se va incepe cu examinarea simptomelor evidente, se va observa istoricul medical, bolile neurologice existente, istoricul bolilor psihice.

Diferenta fata de depresie este totusi clara. In cazul sindromului pseudobulbar episoadele de plans apar din senin, dureaza putin, sunt ca o explozie, nu sunt insotite de tristete.

Cat despre tratarea sindromului pseudobulbar, din pacate, nu exista niciun tratament care sa vinde complet boala. Poti doar sa gestionezi mai usor simptomatologia cu medicamentele prescrise, sa reduci frecventa episoadelor de ras si de plans, severitatea lor. Dextrometorfanul sau sulfatul de chinidina pot fi folosite pentru tratarea simptomelor sindromului amintit, la fel si antidepresivele, inhibitori ai serotoninei si medicamente derivate.

Sindromul pseudobulbar nu poate fi prevenit de vreme ce discutam despre o boala neurologica. Daca nu este tratata la timp boala va duce la depresie, anxietate, interactiuni sociale imposibile, scade si calitatea vietii pacientilor. Cei care pot pune un diagnostic corect si pot stabili planuri de tratament sunt neuropsihologii, neurologii si psihiatrii. Boala este una cronica, deci vei trai cu ea ani intregi, poate toata viata, asta pentru ca afectiunile care duc la acest sindrom sunt cronice si ele.

Ce poti face cand ai episoade de ras si de plans incontrolabile?

  • Respira adanc si ai rabdare pana cand trece episodul de ras si de plans;
  • Gandeste-te la altceva cat ai episoadele de ras si de plans;
  • Relaxeaza umerii si muschii faciali ca sa reduci tensiunea simtita;
  • Schimba pozitia corpului daca poti;
  • Spune si celor din jurul tau despre afectiunea de care suferi ca sa stie la ce sa se astepte.

E foarte important sa mergi la medic daca sindromul pseudobulbar iti afecteaza sanatata psihica si ai schimbari majore in viata ta din cauza lui.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright © All rights reserved. | ChromeNews by AF themes.