Metanul e un gaz cu efect de sera cu o personalitate duala. Pe de o parte el incalzeste atmosfera Terrei de 28 de ori mai tare decat dioxidul de carbon-sansele ca metanul sa incalzeasca atmosfera sunt de 80 de ori mai mari decat in cazul dioxidului de carbon daca ne raportam la 20 de ani. Pe de alta parte absoarbe radiatia solara din atmosfera, oferind un pic de umbra in raport cu efectul sau de incalzire. Pana nu demult se credea ca metanul contribuie din plin la incalzirea globala si la efectul de sera, dar oamenii de stiinta au demonstrat ca efectele sale nocive nu sunt atat de puternice…
Gazul metan este inflamabil, se gaseste in natura, dar si ca bioprodus rezultat in urma activitatii umane excesiva. El este mai usor decat aerul si se arde usor cand e dispersat in atmosfera. Mai bine de jumatate din emisiile globale de metan sunt rezultatul cresterii animalelor, gropilor de gunoi sau altor deseuri din afaceri sau locuinte si din scurgeri de gaze naturale.
De la gazul metan caldura e „prinsa” in atmosfera Terrei, temperaturile globale de la suprafata Terrei cresc excesiv. Emisiile excesive de gaze cu efect de sera sunt principalele raspunzatoare de incalzirea globala galopanta din ultimii ani.
Daca ne uitam la compozitia aerului si atmosferei Pamantului vom vedea ca metanul este al doilea cel mai abundent gaz cu efect de sera dupa dioxid de carbon. Metanul paraseste atmosfera prin oxidare, formand vapori de apa si dioxid de carbon. Indirect contribuie la aceeasi incalzire globala prin eliberarea de dioxid de carbon.
In timpul oxidarii metanul reactioneaza cu radicalii hidroxil, care actioneaza ca un detergent, curatand metanul si alti poluanti din aer. Metanul insa reduce cantitatea de radicali hidroxil disponibili ca sa elimine alte tipuri de poluanti.
Si tot metanul contribuie la formarea ozonului, scazand calitatea aerului si ducand la probleme de sanatate diferite la animale, morti premature la oameni, recolte reduse.
Insa conform unui raport recent din martie 2023 publicat in Nature Geoscience, metanul si absorbtia radiatiei solare vor declansa un cumul de evenimente care reduc efectul de incalzire cu pana la 30%. Oamenii sunt in continuare responsabili de metanul care intra in atmosfera, de incalzirea globala accentuata.
Concentratia de gaz cu efect de sera a crescut cu 162% fata de perioada preindustriala. Combustibilul fosil si folosirea lui la scara larga, cultivarea orezului sau cresterea animalelor peste tot in lume, gropile de gunoi si arderea biomasei, dar si permafrostul din regiunile arctice care se tot incalzeste ar putea spori emisiile de metan.
Gazele cu efecte de sera precum metanul despre care discutam aici au tendinta sa exercite efecte puternice prin absorbirea lungimii de unda infrarosie din radiatia emita de la suprafata planetei. Cand Pamantul e atins de radiatia cu unde scurte venita direct de la Soare apare acest comportament, emitarea de radiatii cu unde lungi.
Dar metanul absoarbe si o parte din radiatia cu lungime scurta de unda de la soare. Metanul a contribuit pana acum cu 15% sau mai multa energie termala ajunsa in atmosfera, asta din cauza absorbirii si radiatiilor cu lungimi scurte de unda. Efectul este insa opus cand ne gandim si analizam acest proces complex. Norii din diferitele straturi ale atmosferei sunt afectati diferit, de unde si acest efect.
Daca metanul absoarbe radiatia cu lungimi scurte de unda in troposfera de mijloc sau superioara, la peste trei kilometri aerul va fi mai cald, deci in stratul superior vor fi mai putini nori. Asadar avem si mai putine radiatii care penetreaza stratul inferior al troposferei, troposfera inferioara este racita, deci acolo sunt mai multi nori. Norii reflecta mai mult din radiatia solara in spatiu, mai putine radiatii solare ajung pe suprafata Terrei. Norii de la nivelurile superioare vor absorbi radiatiile cu lungimi de unda mari. Ca urmare mai putina radiatie cu lungimi mari de unda va fi capturata in atmosfera, incalzirea globala nu va fi afectata.
In cazul abordarilor traditionale legate de absorbtia radiatiei, incalzirea a fost de 0.2 grade Celsius din perioada preindustriala incoace, din totalul de 1.06 grade Celsius incalzire globala totala. Dar cand s-au folosit referinte legate de absorbtia undelor scurte, contributia metanului la incalzire este de 0.16 grade Celsius.
Gazul metan poate sa creasca si precipitatiile globale din cauza evaporarii apei la temperaturi mai mari. Absorbirea undelor scurte reduce si precipitatiile, efectele lor, procentul de precipatii scazand la 0.18% fata de 0.3%.
Proiectiile climatice viitoare si studiile legate de incalzirea globala si de radiatii, efectul de sera trebuie sa ia in considerare si efectele undelor scurte legate de metan, desi efectele inca mai sunt de studiat pentru ca nu le intelegem in totalitate. S-a folosit pentru studiul amintit doar un model cuprinzator ce include si atmosfera, si oceanul, asa ca pe viitor va fi nevoie de modele multiple utilizate pentru a avea niste rezultate de incredere si pe care sa te poti baza pe mai departe.
