22 februarie 2024

Dezincriminarea evaziunii de până la un milion de euro este prevăzută într-un proiect de lege adoptat de Parlament, dar contestat de Opoziție la Curtea Constituțională.

”Cred că limita de un milion de euro este prea ridicată, cel puțin pentru nivelul actual al României. De asemenea, cred că anumite beneficii de acest tip în sensul achitării prejudiciului cu o anumită sancțiune suplimentară ar trebui la rândul lor defalcate în funcție de momentul în care intervine această manifestare de voință pe parcursul urmăririi penale.

În același timp, ”dacă inculpatul apelează la acest beneficiu și înțelege să achite prejudiciul în cursul urmăririi penale evitând astfel cheltuielile de judecată inerente unui proces care se lungește, această penalizare să fie într-un proces, să spunem, 20-25%. Dacă se trece la pasul următor, decide să se judece și în cursul primei instanțe, în funcție de probatoriul administrat, decide să apeleze la acest beneficiu, procentul să fie mai mare – pentru că ai generat deja niște cheltuieli judiciare suplimentare – să spunem, un 50%. Iar dacă decizi până la urmă să mergi până la finalitatea procesului și doar înainte de o hotărâre definitivă de condamnare înțelegi să apelezi la un astfel de procedeu, sancțiunea să fie și mai mare, să fie de 100 % achitat suplimentar față de prejudiciul inițial. Ca și procedeu legislativ nu este o noutate, el există la nivelul multor legislații din Vestul Europei și are menirea în cele din urmă de a sprijini într-o formă sau alta o achitare voluntară din partea inculpatului și de a scurta termenele procedurale în cazul în care se merge mai departe într-un demers penal”, a explicat procurorul general despre pragul de un milion de euro până la care evaziunea fiscală ar putea fi dezincriminată dacă prejudiciul e achitat integral în termen de 30 de zile de la data constatării de către ANAF, plus penalități de 15% și dobânzi.

”Un astfel de demers are natură să descurajeze, pentru că fiecare se uită în primul rând la prejudiciul care i se impută și pe care ar trebui să îl achite, la sancțiunea care vine suplimentar, la toți banii pe care îi cheltuim, inclusiv indicii pentru un astfel de demers judiciar și atunci s-ar putea să existe o consecință pozitivă a unui astfel de demers fiind descuranjant tocmai prin prisma efortului financiar pe care ar trebui să îl suporte un inculpat”, a mai spus Florența.

Procurorul general consideră că un milion de euro este prea mult ”plecând de la numărul de dosare penale pe care le avem suplimentare și mai ales la prejudiciile care sunt constatate de către organele fiscale în aceste dosare. Ori un prejudiciu de un milion de euro, în momentul de față, sau peste un milion de euro, nu se regăsește în foarte multe dosare penale, lucru care reflectă faptul că modalitatea de manifestare a acestor fenomene majore fiscale la noi, cel puțin cea cu care suntem sesizați, în orice caz, nu atinge neaparat acest nivel de prejudiciu”.

”Posibilitatea de a formula un denunț în momentul de față pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă există și în prezent. Aici ține de o analiză pe care și-o face fiecare inculpat într-o zonă, în momentul când ajunge să facă față unei astfel de investigații. Un astfel de beneficiu legal urmărește tocmai realizarea scopului pentru care sunt efectuate investigațiile și anume recuperarea prejudiciilor către bugetul de stat. Varianta în care reușeste acest lucru la un grad real de recuperare al prejudiciilor pe care îl înregistrează în momentul de față România, dacă nu mă înșel undeva la 3%, o astfel de dispoziție legală în sensul achitării voluntare a prejudiciului cred că la un calcul care se va vedea ulterior va putea fi unul pozitiv”, a declarat procurorul general.

”Dacă mă raportez la momentul în care a intrat în vigoare, articolul 10 din legea 241/2005 cel care este în prezent în vigoare cu acel prag de 100 de mii de euro în care au existat astfel de achitări voluntare ale prejudiciului în dosarele penale creșterea încasărilor la bugetul de stat s-a simțit. Și, în orice caz, într-un interval de timp de la momentul săvârșirii faptei, mult mai redus decât în cazul în care ai fi apelat la procedura valorificării bunurilor sechestrate în urma unui proces penal care se putea intinde și pe o perioadă de 5 – 7 ani de zile”, a mai precizat Florența.

Dezincriminarea este prevăzută într-un proiect de lege adoptat de Parlament și contestat de Opoziție la Curtea Constituțională, notează tvrinfo.ro. CCR va analiza obiecția de neconstituționalitate ridicată de USR și Forța Dreptei pe 7 februarie 2024.

Proiectul de lege a fost inițiat de liderii Coaliției de guvernare, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, însă prevederea privind dezincriminarea evaziunii fiscale de până la un milion de euro dacă prejudiciul este achitat integral a fost introdus de senatorul PSD de Teleorman, Ionel-Dănuț Cristescu, printr-un amendament.

Proiectul de lege a fost adoptat pe repede înainte de Parlament, în doar 2 zile, în decembrie anul trecut.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright © All rights reserved. | ChromeNews by AF themes.