2 decembrie 2022

Mass-media si social media au fost si vor fi folosite in continuare pentru diseminarea rapida a informatiei. Numai ca in contextul unui razboi hibrid, mass-media si social media se transforma rapid in canalele perfecte pentru lansarea de informatii false si stiri false menite doar sa induca in eroare opinia publica. Dezinformarea e la ordinea zilei de cand a inceput razboiul din Ucraina, in Rusia se practica in mod curent si deliberat, in vreme ce in toate tarile care ar incerca sa ajute Ucraina dezinformarile sunt deja „arme” puternice ale Kremlinului menite sa mai destabilizeze echilibrul fragil care inca mai exista…

Dezinformarea este difuzarea de informatii voit false pentru a deruta inamicul, daca vorbim de conflicte armate. Dar putem sa intelegem dezinformarea si ca pe o distorsionare a informatiilor reale ca sa nu le mai poti folosi deloc in scopurile initiale. Propaganda e diferita de dezinformare, ea isi propune sa obtina sprijin emotional vizavi de o idee, dezinformarea are ca scop manipularea audientelor prin apelul la ratiune, prin discreditarea informatiilor contradictorii, prin sprijinirea de concluzii false.

In contextul dezinformarii nu putem sa nu amintim si de cenzura, cand se inchid complet orice fel de canale de comunicare sau cand sunt suprasaturate cu dezinformari si devin inutilizabile.

Eroarea de informare este diferita de dezinformare. Dezinformarea poate sa devina eroare de informare cand cel ce difuzeaza mesajul nu stie ca persoana care a dat mesajul initial a construit voit o informatie falsa.

Dezinformarea se poate practica foarte simplu prin negarea faptelor, prin inversarea lor, prin amestecul dintre adevar si minciuna, prin motive modificate, prin estompari, prin generalizari, prin utilizarea de parti inegale.

Cunoascand ce inseaman dezinformarea si avand atat de multe exemple astazi, in timpul razboiului dintre Ucraina si Rusia, este bine sa stim cum ne putem feri de dezinformare si cum o recunoastem in acest context. Iata cateva piste pe care am putea sa le luam in considerare.

Conturi sparte. Recent Meta, compania parinte a Facebook, a anuntat ca hackerii din Belarus ar fi preluat conturi din Ucraina de pe Facebook. Hackerii au postat diverse videoclipuri prin care vorbeau despre o realitate ce nu corespundea cu cea din teren: soldati ucraineni care se predau. E mai usor sa dai mesaje de pe conturi deja existente si cu o comunitate in jurul lor decat sa creezi unele noi. Cum iti dai seama cand ai in fata un cont spart pe retele de socializare? Simplu De multe ori numele contului este schimbat, dar numele de utilizator precedat de @ nu e schimbat. Sunt si cazuri cand se schimba numele de utilizator, ceea ce implica mai mult timp si niste modificari destul de complicate…

Informatii fabricate si piste false. Recent s-a spus pe anumite canale de comunicare ca guvernul ucrainean ar fi responsabil de niste explozii in Donbas care ar fi ucis civili. Informatia care circula era insotita si de o fotografie cu un cadavru presupus al unui civil mort acolo. Expertii care au analizat fotografia au fost de parere ca victima murise inainte de explozie si nici nu prezenta semne ale trecerii printr-o explozie puternica.

Cum iti dai seama cand iti sunt prezentate informatii voit false? Verifica sursa, verifica informatia din mai multe surse sigure, de incredere, vezi ce reputatie are sursa cautand-o pe Google.

Informatii vechi care circula in afara contextului original. Apar multe filmulte si informatii vechi care par legate de razboi in zilele astea negre pentru toata Europa. Si sunt insotite si de multe detalii care te-ar putea conduce cu gandul la razboi, la ce se intampla in Ucraina.

Cum te feresti de ele si iti dai seama ca nu sunt adevarate? Poti cauta pe Google imaginile prezentate, videoclipurile. Asa vei vedea unde a aparut imaginea prima data si in ce context. Poti sa cauti numele de conturi, numele celor care posteaza, de cand sunt postarile originale.

Rapoarte neverificate. Sa postezi ceva, afirmatii, informatii fara sursa e la ordinea zilei. Si asta e o forma de dezinformare frecventa. Ca sa nu cazi in capcana e bine sa iti pastrezi o doza buna de scepticism de fiecare data cand citesti ceva. Verifica informatia, incearca sa vezi daca mai gasesti pe agentii de stiri si pe site-uri de stiri importante referiri la faptele relatate, la informatia despre care se discuta.

Frauda. S-a intamplat recent ca un cont de Twitter sa solicite donatii in numele guvernului din Ucraina. Era doar o dezinformare si o frauda. Inainte sa donezi ceva incearca sa vezi daca contul care pretinde ca vrea banii pentru donatii e oficial, are bifa tipica pentru orice cont verificat si oficial si daca banii se vor duce in directia despre care se vorbeste, daca e vreo asociatie care se va ocupa de transferul banilor catre cei care au nevoie.

Narativul pro-Kremlin. Sunt tot mai multe stiri sponsorizate de Kremlin care tot circula peste tot. E greu sa iti dai seama care sunt daca nu ai ceva experienta si nu cunosti foarte bine narativul si ideile Rusiei. Cum te feresti de ele si le depistezi mai usor? Vezi de unde vin, daca sunt de la institutii de presa din Rusia, de la conturi din Rusia. Pe viitor platformele de socializare ar trebui sa identifice site-uri si conturi afiliate unor state precum Rusia si sa le eticheteze corespunzator. Asa se va putea evita si un share in masa si diseminarea informatiilor, perpetuarea dezinformarii. Si e foarte bine si pentru cei care obisnuiesc sa citeasca foarte mult ce e in on-line si sa creada mai mult informatiile de acolo decat cele de la tv, din presa scrisa si de la radio…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *